Comunicate

Comunicat  de presa

Data de vineri, 17 martie 2017 este atribuită celei de a 10–a editii anuale a Zilei Somnului, creată si găzduită de Societatea Mondială a Somnului. Această este înscrie în paleta evenimentelor cu recunoastere internatională ce îsi propun întâlniri ale profesionistilor in sănătate cu pacientii având drept subiect comun: Somnul.

 

Sloganul de anul acesta este ”Somnul linistit , Hrăneste viata”

 

In acest context, Asociatia pacientilor cu terapie respiratorie la domiciliu organizează în data de 17 martie 2017 , între orele 10-17 , actiuni de informare medicală,  dar si testare gratuită în vederea depistării eventualelor tulburări de somn .

Actiunea este sprijinită  Clinica NewMedics  ce oferă informarea medicală si logistica testărilor la sediile sale din:

Bucuresti – Sos. Giurgiului nr.216 B, sector 4 ,

Brasov -  Str Harmanuluiv nr 15B ,

Sibiu – Str. Zaharia Boiu nr. 4 , 

Oradea – Str. Kiev nr 3,

De ce : ”SOMNUL LINISTIT , HRĂNESTE VIATA”

 

  • SOMNUL, ALATURI DE DIETA  SI MISCARE  REPREZINTĂ UNUL DINTRE CEI TREI PION AI VIETII SĂNATOASE. 
  • EXISTĂ PESTE 100 DE TIPURI DE TULBURĂRI DE SOMN DAR CARE POT FI REZOLVATE CU AJUTORUL SPECIALISTILOR ÎN SOMNOLOGIE . 
  • PERSOANELE CARE AU UN SOMN CONTINUU PE TOT PARCURSUL NOPTII PREZINTĂ MAI PUTINE COMPLICATII DE TIPUL HIPERTENSIUNII ARTERIALE , DIABETULUI ZAHARAT, OBEZITĂTII , ETC  

ASPECTE GENERALE

  • Majoritatea tulburărilor de somn sunt preventibile si tratabile dar mai putin de o treime dintre cei afectati se adresează unui specialist .
  • Problemele de somn au un caracter epidemic afectând sănătatea si calitatea vietii a 45% din populatia globului .
  • O mai bună cunoastere a acestora ajută la reducerea efectelor tulburărilor de somn la nivel de societate .
  • Cele trei elemente ale unui somn de calitate sunt :
    • Durata acestuia trebuie sa fie suficient de lung  pentru ca persoana respectivă să fie odihnită si activă a doua zi.
    • Continuu fără fragmentări .
    • Profund pentru refacere energetică a persoanei respective 

CONSECINȚELE TULBURĂRILOR DE SOMN 

  • Tulburările de somn determină o provară importantă pentru individ si societate si determină importante probleme de sănătate publică .
  • Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv determină scăderea saturatie în oxigen secundar pauzei în respiratie din timpul somnului si pune presiune asupra inimii , pacientii netratati putând avea consecinte cardiovasculare importante . 
  • Direct sau indirect , tulburările de somn pot avea implicatii negative si în familie sau relatiile interumane, ducând în final la depresie si izolare în absenta unui tratament adecvat .

DATE EPIDEMIOLOGICE

  • 35% din persoane consider  că nu dorm suficient , ceea ce le afectează sănătatea fizică si mentală
  • Apneea în somn de tip obstructive afectează aproximativ 4% din populatia adultă.  Dacă nu este tratată are importante consecinte medicale(Hipertensiune arterială, boala cardiacă ischemică, diabet zaharat , dislipidemie )  si sociale .
  • Pauzele in respiratie caracteristice Sindromului de apnee în somn de tip obstructiv pot avea cause multiple (cresterea în volum a limbii, depunere de grăsime sau, scăderea tonusului musculaturii  la nivelul gâtului .
  • Fiecare pauză poate dura de la 10 secunde până la peste 1 minut si este însotită de scăderea saturatie în oxigen mai mult sau mai putin importantă. Aceste evenimente se pot produce între 5 si 50 sau mai multe ori pe ora de somn cu consecinte importante asupra inimii care primeste un impus după fiecare pauză(microtrezire ).(U.S. Dept. of Health & Human Services, NIH, 2009).
  • O cantitate insuficienta sau de calitate proastă a somnului face persoana respective vulnerabila la accidente . Prevalenţa estimată  a accidentelor rutiere : 3-30%
  • Cele mai frecvente se produc între 2-5 noaptea dacă şoferul a  dormit sub 5 ore . Conform datelor statistice ale politiei rutiere în Romania
  • Modificarea comportamentului din grupele de risc şi tratarea SASO atrage după sine reducerea vătămării din timpul accidenului la 19% (Connor J et al. Driver sleepiness and risk of serious injury to car occupants: population-based control study. British Medical Journal, 2002, 24:112)
  • Grupele de risc :3 categorii
    • Bărbaţii tineri cu vârste între 16-29 ani . Aceştia au un risc de 5XF
    • Lucrătorii în ture de noapte sau alternative fără un program regulat(medicii şi asistentele medicale)
      • Asistentele cu ture >12 ore risc de 95% de accident
      • 25% dintre medicii rezidenţi cu ture peste 24h
      • 40% dintre medicii cu ture on call
  • Pacienţii cu sindrom de apnee în somn sau narcolepsie netrataţi

 

Tulburările de somn pot induce costuri enorme serviciilor de sănătate din cel putin 2 motive:

  • Scăderea productivităţii muncii
  • Riscul crescut de accidente cu consecinţe grave                  
  •  Costurile :
  • Directe : diagonostic şi tratament
  • Indirecte : accidente de muncă, accidente rutiere, scăderea productivităţii muncii
  • Nefinanciare : pierderea de vieţi omeneşti

Conform unor studii efectuate in SUA  intarzierea diagnosticului și mai ales lipsa tratamentului atrage dupa sine costuri suplimentare importante pentru sistemul de sănătate .

 

Riscul

Costurile

Referințe

Povara economică a SASO

Pacienții cu SASO nediagnosticat au costuri medicale mai mari prin comorbidități

Pacienții cu SASO impun un cost  suplimentar cu 1950-3899$ per an față de pacienții fără SASO

Kapur 1999

Albarrak 2005

Tarasiuk 2005

Berger 2006

Hoffman 2010

Berger 2006

Pacienții diagnosticați și netratați au de asemenea costuri mai mari prin menținerea riscului de complicații

Pacienții tratați cu CPAP au costuri cu 2700-5200$per an mai mici comparativ cu cei netratati

 

(Clinical consequences and economic costs of untreated obstructive sleep apnea syndrome Melissa Knauert a, *, Sreelatha Naik a , M. Boyd Gillespie b , Meir Kryger -2015)

            In Romania este cuprinsă din 2016 , Lista serviciilor medicale în regim de spitalizare de zi decontate asiguraţilor prin tarif pe serviciu medical şi pentru care în vederea decontării se închide fişa de spitalizare de zi (FSZ) după terminarea vizitei/vizitelor necesare finalizării serviciului medical , diagnosticarea apnei de somn la un pret de 238 lei/asigurat ce acoperă cu greu costurile unei investigatii poligrafice . Tratamentul fiind suportat de pacient din venituri proprii .

 

Diagnosticul sindromului de apnee în somn se stabileste cu ajutorul unei poligrafi sau polisomnografi într-un laborator de somn .

Tratamentul este ne invaziv cu ajutorul unui aparat – CPAP(continuous positive airway pressure) ce insufla aer cu presiune , printr-o mască externă si asigură mentinerea deschisă a gâtului pe parcursul noptii. Pentru formele usoare se pot recomanda diverse alte dispositive . Chirurgia este rezervată cazurilor ce nu suporta aparatul si masca, au obstructii evidente la nivel orofaringian prin tesut redundant, marirea limbii sau amigdalelor.

Dovezile eficacitătii tratamentului sunt ameliorarea somnolentei diurne, scăderea valorilor tensiunii arteriale,a ritmului cardiac si implicit a riscului de IMA.

 Recomandări pentru un somn  linistit

1. Păstrarea de ore fixe de culcare si trezire indiferent de zilele săptămânii . Privarea de 1-2 ore de somn/noapte sunt recuperate de organism în două nopţi consecutive normale de somn

2. Dacă aveti obiceiul să dormiti de prânz , este recomandat să nu depasiti 45 de minute .

3.Evitați consumul excesiv de alcool si fumatul cu 4 ore înainte de culcare .

4. Evitati consumul de cafea, ceai negru sau verde , băuturile ce contin cofeină si ciocolata cu 6 ore înainte de culcare .

5. Evitati mâncărurile prea grase sau piperate sau zaharul cu 4 ore înainte de culcare. O gustare usoară este acceptată .

6. Faceti zilnic miscare dar nu înainte de culcare ..

7.Utilizati pijamale confortabile.

8.Camera să fie ventilate si la o temperature convenabilă.

9. Elimitati pe cât posibil zgomotele si sursele de lumină din cameră pe timpul noptii.

10. Folositi patul doar pentru somn si sex, nu ca birou sau alte activităti recreative .